Pe scurt
- Inima: la bărbați, studiile mari nu găsesc un avantaj special al vinului roșu față de bere sau tărie. Alcoolul crește tensiunea și riscul de aritmie.
- Erecția: o dietă bogată în flavonoide (fructe de pădure, citrice) e asociată cu un risc mai mic de disfuncție erectilă. Alcoolul în exces are efectul opus.
- Testosteronul: nu există dovezi că vinul îl crește. Consumul mare și cronic îl scade.
- Fertilitatea, somnul și sala: toate au de pierdut când paharele se adună.
Pentru imaginea de ansamblu (resveratrol, „paradoxul francez", riscul de cancer), citește mai întâi ghidul despre beneficiile vinului roșu pentru sănătate.
Inima și tensiunea
Bărbații fac boli cardiovasculare mai devreme decât femeile, așa că aici s-au uitat cei mai mulți cercetători. Un studiu pe peste 38.000 de bărbați din SUA a găsit că cei care beau puțin și des aveau mai puține infarcte, dar tipul băuturii nu conta: vinul roșu nu a ieșit mai bine decât berea, vinul alb sau tăria (Mukamal și colab., NEJM, 2003). Analizele genetice mai noi sugerează că și acest avantaj ține în mare parte de stilul de viață al celor care beau puțin (Biddinger și colab., JAMA Network Open, 2022).
Un experiment interesant vine din Barcelona: 67 de bărbați cu risc cardiovascular mare au băut, câte patru săptămâni, vin roșu, vin roșu fără alcool și gin. Vinul fără alcool a scăzut tensiunea arterială, efect legat de creșterea oxidului nitric, care relaxează vasele de sânge; vinul obișnuit nu a avut un efect la fel de clar (Chiva-Blanch și colab., Circulation Research, 2012). Traducerea: polifenolii din vin pot ajuta, alcoolul trage în sens opus.
Datele despre alcool și tensiune sunt consistente: la cei care beau mai mult de două băuturi pe zi, reducerea consumului scade tensiunea, cu atât mai mult cu cât consumul inițial era mai mare (Roerecke și colab., The Lancet Public Health, 2017). Iar riscul de fibrilație atrială crește deja de la o băutură standard pe zi (Csengeri și colab., European Heart Journal, 2021).
Erecția: unde e adevărul
Afirmația „vinul roșu ajută la erecție" are o sursă reală, dar e citată greșit. Un studiu pe 25.096 de bărbați urmăriți ani de zile a găsit că cei care consumau cele mai multe flavonoide de anumite tipuri (antociani, flavone, flavanone) aveau un risc cu aproximativ 10% mai mic de disfuncție erectilă, iar cei care mâncau mai multe fructe, cu 14% mai mic. Efectul a apărut mai ales la bărbații sub 70 de ani (Cassidy și colab., American Journal of Clinical Nutrition, 2016).
Vinul roșu conține antociani, dar studiul nu l-a analizat separat: sursele principale au fost fructele, precum afinele, căpșunile și citricele. Mecanismul probabil e același ca la inimă: vase de sânge sănătoase. Iar alcoolul în cantitate mare face exact invers. Shakespeare o spunea deja în Macbeth: băutura aprinde dorința, dar ia înapoi puterea de a o duce la capăt.
Concluzia practică: un bol de fructe de pădure face mai mult pentru erecție decât o sticlă de vin, iar un pahar la cină nu strică nimic din ce ar strica trei.
Testosteronul: mitul preferat
Nu există dovezi solide că vinul roșu crește testosteronul la bărbați. Ce se știe sigur e în direcția opusă: consumul mare și cronic de alcool afectează celulele din testicule care produc testosteron și toate nivelurile axei hormonale care îl controlează, ducând la valori scăzute (Emanuele și Emanuele, Alcohol Research & Health, 2001). La consum moderat, studiile au rezultate contradictorii, deci nici beneficiu, nici catastrofă dovedită.
Fertilitatea
O meta-analiză a 15 studii, cu peste 16.000 de bărbați, a găsit că alcoolul este asociat cu un volum seminal mai mic și cu mai puțini spermatozoizi cu formă normală. Diferența a apărut mai ales la cei care beau zilnic; consumul ocazional nu părea să afecteze calitatea spermei (Ricci și colab., Reproductive BioMedicine Online, 2017). Dacă încercați să aveți un copil, renunțarea la paharul zilnic e o idee bună și pentru el, nu doar pentru ea.
Sala și somnul
- Recuperarea musculară. Într-un experiment pe bărbați activi, alcoolul băut după antrenament a redus sinteza de proteine musculare, chiar și când a fost luat împreună cu proteine (Parr și colab., PLoS ONE, 2014). Cantitatea a fost însă mare, cam cât o seară de chef, nu un pahar la cină.
- Somnul. Alcoolul te adoarme mai repede, dar fragmentează somnul din a doua parte a nopții și întârzie somnul REM, la orice doză (Ebrahim și colab., Alcoholism: Clinical and Experimental Research, 2013). Somnul prost înseamnă recuperare mai slabă și poftă de mâncare mai mare a doua zi.
Burta: caloriile din pahar
Alcoolul are 7 kcal pe gram, aproape cât grăsimea. Un pahar de 150 ml de vin roșu sec are în jur de 120–125 kcal, iar o sticlă întreagă, cam 600, adică o masă în plus. Vinurile demidulci și dulci adaugă și zahăr. Dacă ții la talie, alege vinuri seci și numără paharele, nu doar farfuriile.
Cât e prea mult pentru un bărbat
Din 2016, ghidurile oficiale britanice (prezentate de NHS) recomandă bărbaților aceeași limită ca femeilor: cel mult 14 unități de alcool pe săptămână, împărțite pe cel puțin 3 zile, cu zile fără alcool. Un pahar de 175 ml de vin de 12% are aproximativ 2 unități, o sticlă de 13,5% are 10. Practic: în jur de 6 pahare pe săptămână, nu pe seară. Și nu le aduna pe toate în weekend: consumul concentrat într-o singură seară e cel mai dăunător.
Consumă responsabil. Nu bea dacă urmează să conduci, dacă iei medicamente care interacționează cu alcoolul (de exemplu anticoagulante, sedative, antidiabetice sau unele medicamente pentru tensiune), dacă ai o boală de ficat sau un istoric de dependență. Dacă nu bei, nu te apuca de dragul sănătății.
Pentru erecție, tensiune și testosteron, cele mai bine dovedite „tratamente" rămân mișcarea, greutatea normală, somnul, renunțarea la fumat și controlul tensiunii. Articolul are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medicului.
Un pahar bun, nu o sticlă oarecare
Vinul nu e un supliment, e o plăcere. Dacă îl bei, fă-o ca un cunoscător: un pahar de roșu sec bine făcut, la o friptură sau la un grătar, băut încet, cu apă alături. Vezi ce merge la friptura de porc, la grătar sau la vânat.
Surse
- Mukamal KJ și colab. Roles of drinking pattern and type of alcohol consumed in coronary heart disease in men. N Engl J Med, 2003.
- Biddinger KJ și colab. Association of habitual alcohol intake with risk of cardiovascular disease. JAMA Network Open, 2022.
- Chiva-Blanch G și colab. Dealcoholized red wine decreases systolic and diastolic blood pressure and increases plasma nitric oxide. Circulation Research, 2012.
- Roerecke M și colab. The effect of a reduction in alcohol consumption on blood pressure. The Lancet Public Health, 2017.
- Csengeri D și colab. Alcohol consumption, cardiac biomarkers, and risk of atrial fibrillation and adverse outcomes. European Heart Journal, 2021.
- Cassidy A și colab. Dietary flavonoid intake and incidence of erectile dysfunction. American Journal of Clinical Nutrition, 2016.
- Emanuele MA, Emanuele NV. Alcohol and the male reproductive system. Alcohol Research & Health, 2001.
- Ricci E și colab. Semen quality and alcohol intake: a systematic review and meta-analysis. Reproductive BioMedicine Online, 2017.
- Parr EB și colab. Alcohol ingestion impairs maximal post-exercise rates of myofibrillar protein synthesis. PLoS ONE, 2014.
- Ebrahim IO și colab. Alcohol and sleep I: effects on normal sleep. Alcoholism: Clinical and Experimental Research, 2013.
- NHS, Calculating alcohol units.
