Roșul-rege: Fetească Neagră
Feteasca Neagră e soiul național la roșu: prune uscate, cireșe negre, condimente dulci și o notă afumată care o face pereche perfectă pentru bucătăria românească. A supraviețuit la limită filoxerei și colectivizării, iar astăzi trăiește o renaștere spectaculoasă — de la versiuni suple de 33 de lei la vinuri baricate care câștigă medalii internaționale. Dacă bei un singur vin românesc în viață, acesta să fie.
Suratele albe: cele trei Fetești
Confuzia clasică: trei soiuri împart numele "Fetească", dar sunt struguri diferiți. Feteasca Albă e cea veche și delicată — flori, mere, finețe. Feteasca Regală e cea tânără și ambițioasă (o încrucișare naturală descoperită în Transilvania interbelică): mai multă aciditate, mai mult corp, de la vinuri de zi cu zi la albe baricate serioase. Cel mai plantat soi al României — și, în sfârșit, tratat cu respectul cuvenit.
Aromatele: Tămâioasă și Busuioacă
Tămâioasa Românească — membru al familiei Muscat — miroase a tămâie, salcâm și miere; e vinul cozonacului și al marilor dulciuri de la Pietroasa și Cotnari. Busuioaca de Bohotin, ruda sa roză, dă vinuri somon-trandafirii cu parfum de petale și căpșuni — un stil pe care România îl are aproape în exclusivitate mondială. Amândouă se beau reci și cuceresc pe oricine, inclusiv pe cei care "nu beau vin".
Comoara dulce: Grasă de Cotnari
Grasa de Cotnari acumulează zaharuri enorme și, în anii cu toamne cețoase, mucegaiul nobil o transformă în esență de miere și caise uscate. Vinurile de vinotecă rezistă decenii și au concurat istoric cu Tokaji-ul unguresc (cu care împarte, de altfel, rădăcini genetice). Restul timpului, versiunea demidulce de 23 de lei rămâne cel mai accesibil bilet spre istoria vinului românesc.
Nordul elegant: Rară Neagră
Numită Băbească Neagră în România și Rară Neagră peste Prut, dă roșuri suple, cu vișine și condimente fine — stilistic mai aproape de Pinot Noir decât de Cabernet. Cupajele moldovenești (Rara Neagră & Saperavi de la Purcari) au readus-o pe hărți. De băut ușor răcită, lângă mezeluri și paste.
Bonus basarabean: Viorica
Creată în Republica Moldova, Viorica e un alb aromat cu busuioc, flori albe și citrice — Gewürztraminerul Estului, la preț de prietenie. Rar întâlnită, mereu memorabilă: dacă o vezi pe raft, ia-o.
Și cele pe care abia le redescoperim
Lista continuă cu soiuri rare aflate în plină renaștere: Negru de Drăgășani (roșu condimentat, viitorul star al Olteniei), Crâmpoșia Selecționată (alb vioi de Drăgășani), Frâncușa și Zghihara (albele acide ale Moldovei), Novacul și Fetească Neagră roze. Fiecare an aduce câte o etichetă nouă — unul dintre cele mai bune motive să bei românește: harta încă se desenează.
Vrei să le guști în ordine? Începe cu vinurile românești din selecția noastră și continuă cu regiunile care le-au născut.
Ce să cumperi
Sticle din selecția noastră care se potrivesc cu ghidul de mai sus.
Viile Metamorfosis Fetească Neagră, Sec
Fetească Neagră din Dealu Mare, de la proiectul românesc al familiei Antinori (da, celebra dinastie toscană…
Mircești Fetească Regală, Sec
Fetească Regală moldovenească într-un stil proaspăt și floral, fără lemn. Ușor de băut, onest, exact ce…
Tămâioasă Românească de Cotnari, Dulce
Soiul aromat prin excelență al României: tămâie, flori de salcâm și miere. Vinul dulce de desert…
Euforia Busuioacă, Demidulce
Busuioaca de Bohotin în haine moderne: trandafir, căpșuni și un dulce bine dozat. Soi aromat autohton…
Întrebări frecvente
Care este cel mai cunoscut soi românesc de vin?
Feteasca Neagră la roșu — soiul național al României, cu arome de prune uscate și condimente — și Feteasca Regală la alb, cel mai plantat soi autohton.
Ce vin românesc să ofer unui străin?
O Fetească Neagră bine făcută (Dealu Mare sau Purcari) și o Tămâioasă Românească dulce: două stiluri pe care nu le va găsi acasă și care spun povestea locului.
Actualizat la